Busuioc Andrei - Portofoliu

I.Investigarea proprietatilor fizice ale CCl4 si CHCl3.

   II.    Identificarea  Cl din CHCL3

Ecuatia reactiei chimice: Cl + AgNO3  –>  AgCl + NO3

Materiale: eprubeta, spirtiera, CHCl3 , bricheta

Mod de lucru: 

·         Obtinem solutie de AgNO3 in alcool;

·         Se incalzeste solutia;

·         Se agita solutia incalzita si se adauga CHCl3;

Observatii: S-a obtinut AgCl, un precipitat alb branzos.

III.Policlorura de vinil

 Policlorura de vinil (PVC) are formula structuralã [-CH2-CHCl-]n cu masa molecularã medie cuprinsã între 10.000 si 100.000 si cu un continut de clor de circa 57%.
   Se obtine din polimerizarea monomerului clorurã de vinil:
             Clorurã de vinil - polimerizare - policlorurã de vinil
   Clorura de polivinil (PVC) - Un material thermoplstic compus din polimeri de clorura de vinil. PVC-ul este un solid incolor cu rezistenta deosebita la apa, alcooli, precum si acizi concentrati si alcali.
   În functie de sistemul de polimerizare se deosebesc tipurile de PVC: (e) emulsie, (s) suspensie, (m) în masã, (sp) special, iar în funcþie de utilizare: (g) uz general si (p) pentru paste.
   Polimerul se livreazã uzual sub formã de pulbere (rareori perle pentru aplicaþii speciale), nestabilizat. Prelucrarea în produse finite se efectueazã la cãldurã, care cauzeazã degradarea polimerului nestabilizat – degajare de clor, HCl, schimbare de culoare etc. – ca urmare necesitã, obligatoriu, adaos de agenþi de stabilizare. De asemenea se adaugã în compoundurile de formare diversi alti aditivi, cum ar fi: plastifianti, lubrifianþi, coloranþi, materiale de umpluturã s.a., ceea ce permite obtinerea unei varietãþi mari de produse, cu multiple proprietãti, printre care se citeazã:
   1.rigide (neplastifiate), rezultate din compoundurile de formare fãrã plastifiant;
   2.semirigide, cu 5-10% plastifiant;
   3.flexibile (plastifiate), cu 10-60% plastifianti;
   4.plastisoli (paste);
   5.spume (expandate);
   6.fibre, monofilamente.
    Aplicatiile produsului: 

Ambalaje transparente alimentare si nealimentare,tuburi medicamente, izolatii fire si cabluri, folie si placi, produse din industria constructiilor ca tevi, fitinguri, aparatori, dale, benzi transportoare si ferestre; butelii (sticle, flacoane), pungi pentru sange, produse din piele sintetica. Datorita proprietatilor sale se foloseste in: constructii (armaturi, fitinguri,etc.), piese componenete pentru pompele care lucreaza in conditii de coroziune, discuri pentru picup, piese izolatoare pentru industria electrotehnica, piese pentru industria foto, piese cu destinatie diversa. Se folosesc la: fabricarea elementelor tampon pentru aparate radio si telefoane, jucarii (anvelope, senile, elemente de transmisie, etc.), industria incaltamintei (talpi), piese pentru instalatii, piese componente si ventile la instalatiile din industria chimica, piese in galvanotehnie, piese componente electrice ce lucreaza in mediu coroziv, etc.

Toxicitate:

Singurul produs discutabil din punctul de vedere al toxicitatii este PVC-ul plastifiat (aproximativ 50% din productia totala de PVC), in componenta caruia intra ftalatii (saruri sau esteri ai acidului ftalic, o substanta in forma de cristale albe, obtinuta din naftalina). Ceea ce este mai ingrijorator este ca aceasta substanta este prezenta intr-un numar extraordinar de mare de produse, de la jucariile din plastic, pana la PET-uri si invelisul medicamentelor (capsulele gastro-rezistente), producandu-se in cantitati uriase, de peste trei milioane de tone pe an. In numeroase tari, reglementarile in vigoare restrang utilizarea acestui produs. S-a constatat, de exemplu, ca valoarea medie pe care o poate ingera un om consumand alimente ambalate in PVC plastifiat, este de 0,25 mg/zi, ftalatii migrand, mai ales, in alimentele grase cu care intra in contact (branza, carnea). De asemenea, din produsele cosmetice ambalate in acest material, ftalatii patrund in organism, la nivel cutanat. Unul dintre cei mai intrebuintati ftalati, cu efecte nocive, este notat pe ambalaje cu simbolul DEHP, la care se adauga DIDP, BBP, DBP, MBP (care, de altfel, au fost interzisi, incepand cu 2005, in tarile UE, in confectionarea jucariilor), ceea ce inseamna ca ar fi foarte bine ca orice consumator sa citeasca atent, nu numai datele despre produsul pe care il cumpara, ci si pe cele care se refera la ambalaj. Ftalati se gasesc si in servetelele umede (cei mai vulnerabili fiind bebelusii, in cazul carora un asemenea produs este intrebuintat frecvent), in cutiile cu parfum sau cu diverse alte lotiuni.